DREPTURILE MINORITĂȚILOR ÎN STATELE SUBDEZVOLTATE

De-a lungul istoriei, minoritățile au avut mereu de suferit din cauza prejudecăților impuse de

clasa majoritară, prejudecăți care se refereau mai ales la etnie, religie și sexualitate. Deși multe state au trecut peste discriminările clasei minoritare, statele subdezvoltate se confruntă și în prezent cu astfel de probleme. Studiile arată că grupurile vaste de minorități culturale distincte sunt percepute de majorități drept o amenințare din punct de vedere economic și politic, astfel că acțiunile discriminatoare la adresa lor vor fi cu atât mai intense. Astfel, minoritățile ajung în cele din urmă la îngrădirea drepturilor fundamentale, o problemă ce a cauzat numeroase războaie și nedreptăți de-a lungul secolelor.

În conformitate cu legile Uniunii Europene (UE), discriminarea pe motive de origine rasială sau

etnică este strict interzisă, motto-ul UE fiind chiar „Uniți în diversitate”. Cu toate acestea, discriminarea de acest tip este des întâlnita, comportament ce încalcă valorile de bază ale Uniunii Europene. Un studiu condus de Harvard arata ca statele subdezvoltate cu cel mai înalt nivel de discriminare rasială din Europa sunt Republica Cehă, Belarus, Ucraina, Malta, Moldova, Bulgaria, Slovacia, Portugalia, Estonia și România. Bulgaria a avut numeroase acțiuni discriminatorii cu repercusiuni severe, un bun exemplu fiind atacul moscheii din centrul Sofiei în 2011 de către partidul parlamentar Ataka. De asemenea, în octombrie 2019, suporterii Bulgariei au aruncat remarci rasiste jucătorilor de culoare din echipa Angliei de fotbal. Estonia pe de altă parte a fost desemnată ca rasistă datorită faptului că doreau mai mulți soldați NATO, cu condiția ca aceștia să nu fie de culoare. O lege care a interzis discriminarea de orice fel a fost introdusă în setul de legi din Portugalia în anul 1999, deoarece numărul atacurilor la adresa la persoanelor Afro-Portugheze și Romani creșteau considerabil. România este foarte cunoscută pentru discriminarea persoanelor de etnie romă, ei caracterizând aceste persoane ca fiind hoți, murdari și leneși. Aceste prejudecăți sunt cauza principala a rezistenței violente din partea majorității române.

În Europa, fiecare stat membru are datoria de a combate discriminarea pe motive de origine

religioasă, acordând libertatea de conștiință. În Turcia, minoritățile religioase erau ucise, astfel că între

1900 și 1923, au fost omorâți peste 4,300,000 de creștini.

Din cauza multiplelor diferențe rasiale, Asia se confruntă și ea cu discriminări etnice. India este

una dintre țările cu o rata extrem de ridicată de discriminare, conflictele fiind chiar între indieni. De

asemenea, Malaezia se confruntă cu diferențe rasiale când vine vorba de locurile de muncă, astfel cei de etnie malaeză având prioritate în fața persoanelor din alte culturi. În Pakistan, persoanele sunt

discriminate în funcție de tonalitatea pielii, deși sunt de aceeași etnie. Astfel, mulți pakistanezi suferă din cauza restricțiilor sociale, economice și politice.

Țările din Asia au avut de suferit din cauza diferențelor religioase și de multe ori acestea au avut

drept consecințe principale războaie. În anul 1801, Regina Jeong-sun a ordonat Persecuția Catolică, care avea ca scop uciderea în masă a catolicilor coreeni. Cu toate acestea, nu toți catolicii au fost persecutați, astfel că 199 dintre aceștia au fost exilați și urmăriți îndeaproape tot restul vieții lor. Un alt exemplu relevant îl reprezintă conflictul israeliano-palestinian, conflict prezent și astăzi din cauza disputelor dintre evrei și musulmani.

Homofobia și discriminarea pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen constituie un alt

subiect important atunci când vine vorba de minorități și îngrădirea libertății acestora. În Europa, articolul 13 din Tratatul CE interzice orice discriminare pe criterii de orientare sexuală. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele estice, tind să nu respecte acest articol, prin interzicerea exprimării libere a oamenilor care fac parte din comunitatea LGBTQ+. De exemplu, autoritățile din Serbia au interzis desfășurarea paradei LGBTQ+ în anul 2011, justificând această acțiune ca o „obstrucționare a transportului public, punerea în pericol a sănătății și moralei publice.”

Multe țări din Asia consideră homosexualitatea o crimă, iar pedeapsa poate fi la fel de severă ca

și în cazul unui delict adevărat. Spre exemplu, în Malaezia legea pedepsește persoanele queer, spunând că membrii acestei comunități pot sta până la 20 de ani in închisoare. Indonezia recurge și ea la astfel de legi, legislația lor forțând oamenii care fac parte din comunitatea LGBTQ+ să suporte niște tratamente de conversie în centre de reabilitare pentru a-i converti înapoi la „normal”.

Deși din punct de vedere socio-politic și economic lumea s-a modernizat, rasismul rămâne o

problemă de actualitate. Minoritățile încă suferă nedreptăți, însă setul lor de drepturi a fost actualizat în majoritatea statelor. Din păcate, la capitolul religios, lumea nu s-a modernizat foarte mult, astfel încât minoritățile sunt și astăzi victimele. Chiar dacă istoria ne-a arătat în multiple ocazii faptul că

discriminarea religioasă aduce consecințe grave, persecutarea și limitarea drepturilor acestora încă

reprezintă una dintre marile probleme ale lumii.

Oricât de greu este de acceptat, minoritățile vor avea mereu de suferit din cauza majorității și vor

fi tratați mai puțin favorabil. Cu toate acestea, putem spera la un viitor mai bun în care indiferent de rasă, sexualitate sau religie, oamenii vor avea același set de drepturi și vor fi egali majorității.