Adesea auzim termenul de boală mintală. Ei bine, una din cinci persoane a experimentat cel puțin o dată în viața ei simptome corelate cu bolile psihiatrice și, fie că vă aflați sau nu în acel procent de 20%, mai mult ca sigur ați interacționat cu o persoană care să fi suferit de pe urma acestora.
Schizofrenia, depresia, anxietatea, psihoza; sunt doar câteva din bolile mintale ce se suspectează a fi legate de comportamentul criminal al individului. Aceștia sunt văzuți ca fiind instabili și periculoși în ochii societății atunci când experimentează simptome precum frica excesivă, schimbări de stare, detașarea de realitate sau excluderea voluntară din grupuri sociale, însă numeroase studii în acest domeniu sugerează opusul.
Așadar, sunt oare cei care suferă de boli psihiatrice cu adevărat predispuși la a comite infracțiuni sau reprezintă doar victimele unui sistem judiciar injust care alege să pedepsească exponențial individul pe baza criteriilor legate de propria sănătate mintală?
Până acum s-au observat și distins trei manifestări principale ale raportului dintre tulburarea mintală și infracțiune: coincidenţă, când evenimentul infracţiunii a coincis din întâmplare cu evoluţia unei tulburări mintale, însă nu depinde de această tulburare, apoi corelaţie, când evenimentul infracţiunii este influenţat în mod substanţial de tulburarea mintală manifestată și, în ultimă instanță, cauză, când evenimentul infracţiunii este comis sub imperiul tulburării mintale manifestate. Cu toate acestea, studiile făcute în acest domeniu au demonstrat că bolile psihiatrice serioase, precum schizofrenia sau psihoza, nu sunt direct corelate cu manifestările criminale ale indivizilor. Factori mai importanți în determinarea comportamentului acestora sunt personalitatea antisocială, abuzul de substanțe și traiul într-un mediu haotic, lipsit de orice fel de suport din partea societății.
Mai mult decât atât, majoritatea oamenilor care suferă de boli mintale nu comit infracțiuni, ci este mult mai probabil ca acestea să fie victimele violenței, în cele mai multe cazuri ale violenței exercitate de către autorități. Totuși, unul din șapte prizonieri din țările vestice este diagnosticat ca suferind de o asemenea boală, iar femeile sunt mai predispuse decât bărbații să sufere de boli precum depresia, cu toate că nu dau dovadă de comportament antisocial.
La finalul zilei, motivele pentru care aceștia ajung în arest sau au probleme cu justiția sunt similare cu cele ale indivizilor care nu au manifestat niciodată simptomele discutate anterior și nici nu au fost diagnosticați ca având dificultăți mintale. Însă problema ar trebui tratată diferit, prin conștientizarea felului în care privim acești oameni zi de zi sau, mai degrabă, prin realizarea lipsei totale de incluziune pe care le-o oferim acestor persoane. Simptomele de care ei suferă se prea poate să nu aibă un impact prea mare în conturarea comportamentului lor, dar mai mult ca sigur este faptul că nu putem spune același lucru despre felul în care îi privim atunci când trec pe lângă noi pe stradă.
Comments