Moțiune de cenzură

Daca macar o data lunile astea ati deschis stirile de ora 7, sigur ati fost imediat pusi la curent cu situatia politica romaneasca : guvernul a fost demis pe 5 octombrie, printr-o motiune de cenzura adoptata cu un numar de voturi record. Dar, ce e aia o motiune de cenzura, cum functioneaza,  si ce implicatii are pe mai departe? Prima oara, haide sa facem diferenta dintre o simpla motiune si una de cenzura. Prin cea simpla, parlamentarii isi exprima doar pozitia cu  privire la o problema de politica interna sau externa si poate fi initiata de minim 50 de deputati. Ea va fi mai apoi dezbatuta si votata, insa nu afecteaza neaparat direct guvernul. In schimb, cea de cenzura este practic un sub-tip al primei, si are implicatii juridice directe, ea reprezentand un vot de neincredere in guvern. Articolul 114 al Constitutiei scrie ca este initiata atat de senatori, cat si deputati, ei trebuind sa constituie cel putin o patrime din numarul parlamentarilor. Ea va fi dezbatuta dupa  3 zile si supusa votului. Daca trece (cu minim 234 de voturi), guvernul este automat demis. Daca nu, parlamentarii care au semnat nu mai pot initia in aceeasi sedinta inca o motiune de cenzura. Vedem cum motiunea de cenzura este instrumentul politic prin care Parlamentul poate reglementa executivul, echilibrand astfel cele 3 puteri dintr-un stat. La noi, in total 6 de acest gen au fost adoptate de-a lungul celor 32 de ani de democratie post-comunista (poate va amintiti de 2017, cand partidul social-democrat a realizat premiera de a-si demite propriul guvern condus de Sorin Grindeanu), ultima fiind, evident, cea de pe 5 octombrie impotriva Cabinetului Citu.  De dragul discutiei, sa spunem ca guvernul este demis, sa vedem ce se intampla mai departe. Intr-o republica semi-prezidentiala, presedintele are indatorirea de a numi un alt candidat pentru functia de prim-ministru, care va propune in termen de 10 zile noua lista de ministrii. Dupa mai multe procedee logistice, acest nou guvern se supune la un alt vot de incredere in Parlament, si daca nu este investit, se desemneaza un alt premier. Sigur, probabil toti ati auzit de ,,alegerile anticipate’’. Ei bine, aici apar ele in ecuatie, dizolvarea parlamentului fiind o atributie a presedintelui. Daca procedeul de mai sus se repeta de 2 ori, acesta poate sa declanseze alegeri anticipate, dupa ce se consulta cu presedintii camerelor si a liderilor de partid. Cateva exceptii prevazute in Constitutie  la aceasta posibilitate sunt : in prealabil sa fi fost deja o dizolvare de parlament in acelasi an, mandatul sefului statului sa fie in ultimele 6 luni, iar tara sa se afle in stare de urgenta sau razboi. Bun, cateva motivatii in practica, si nu va mai retin. In principiu, primul caz se refera la promovarea motiunii de cenzura de catre opozitie, scopul fiind inversarea puterii. Evident, aici intra in discutie cat de stabila este majoritatea deja existenta. Aici, opozitia poate profita de o tensiune dintre partidele ce alcatuiesc alianta majoritara, printr-o motiune de acest gen contribuind la fisurarea permanenta. Al doilea caz, aceasta este o consecinta naturala a ruperii coalitiei majoritare din interiorul sau, cand apare un nou raport de forte, iar guvernul trebuie sa il oglindeasca pana la urma, (fiind executivul care pana la urma da directiile legislativului). Intr-o tara unde prezenta la ultimele alegeri parlamentare este de doar 30% si ne confruntam cu o criza politica, este capital sa avem o baza solida de notiuni juridice, pentru a nu ne lasa fermecati de circ mediatic. Daca ati avut rabdare pana la finalul articolului acestuia baban, sper ca l-ati gasit util ,iar, pana la urmatorul, va las cu o intrebare : ce credeti despre noul guvern si inversarea de putere?