top of page
Search

Principiile dreptului

Principiile de drept reprezinta ideile conductoare ale continutului tuturor normelor juridice. Au atat un rol constructiv, cat si unul valorizator pentru sistemul de drept, ele cuprinzând cerințele obiective ale societății (cerințe cu manifestări specifice în procesul de constituire a dreptului și în procesul de realizare a acestuia). Ce inseamna principiu și cum îl putem identifica? În limba latina “principium” inseamna “inceput”, dar si element fundamental. De aici rezulta ca orice principiu este un început în sens ideal, fiind o sursa sau o cauza. Un principiu general al dreptului garantează evoluția societății, echilibrul între drepturile unora și obligațiile altora. Originea principiilor dreptului Originea principiilor dreptului nu este cunoscută.Cu toate acestea, știm cu certitudine că Principiile dreptului au fost influențate de perioada istorică și loc. - În Grecia antică se credea că legile erau veșnice(create odată cu lumea) și nimeni nu știa de unde vin ele, au fost percepute mai mult ca niște reguli de la zei decat ca legi pentru conviețuirea socială(Sofocle, Antigona). - În dreptul musulman este descris caracterul extern, universal și imuabil al normelor șariatului ( șaria, legea islamică, potrivit căreia faptele oamenilor se împart în mai multe categorii). - În Franța conceptul de principii ale dreptului s-a fixat initial in relatie cu izvoarele dreptului administrativ. - În dreptul anglo-saxon este invocată echitatea pentru a completa golurile legislative. Principiul libertății și al egalitatii “Egalitatea privește echilibrul vieții, iar libertatea privește capacitatea oamenilor de a acționa fără masura.” Statul de drept garantează libertatea și egalitatea indivizilor. Astfel, “ideea dreptului este libertatea și, pentru ca ea sa fie intr-adevar sesizată trebuie sa fie recunoscut atat in conceptul ei, cat și în existența în fapt a acesteia” (N. Popa). Declarația Universală a Drepturile Omului și Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevăd garanții referitoare la libertatea individuala si egalitatea fiecarui individ. In polisuri ( forma de organizare statală în Grecia antica; oras-stat în Grecia antică) fiecare cetatean isi exercita puterea juridica participand la vot, numind astfel magistratii. Insa, ceea ce lipsea Greciei antice era libertatea individuala, Individul fiind întotdeauna sacrificat în favoarea colectivității. Libertatea consta în a putea face tot ceea ce nu-l lezeaza pe celălalt. Exercițiul drepturilor naturale ale fiecăruia nu are limite decât cele ce asigura altor membri ai societății exercițiul acelorași drepturi. Egalitatea nu exista decat între oameni liberi,iar libertate au doar oamenii a căror egalitate este consacrată de lege. Principiul responsabilității Responsabilitatea este fiica libertății. Responsabilitatea este principiul de baza al dreptului, intervine atunci cand individul comite o fapta contra legii, prin care celalalt este pagubit. Responsabilitatea reprezinta asumarea raspunderii fața de rezultatele actiunii sociale a omului. Libertatea este o condiție fundamentală a responsabilității. Principiul echității și al justiției “Sensul însuși al echitatii consta în a corecta legea, în măsura în care aceasta se dovedește insuficientă, din cauza caracterului ei prea general.” (Aristotel, Etica nicomahică, Cartea a V-a) Conceptul de echitate a fost introdus de Aristotel. Echitatea rezulta din observarea rezultatelor diferitelor acțiuni sau acte, care chiar în cazuri similare pot fi diferite, în funcție de mai mulți factori prezenți. Echitatea ne învață sa recunoastem ce este diferit în interiorul lucrurilor identice. În Grecia antică, justiția era personificata de zeita Themis, care simboliza ordinea socială. Numele zeiței are la baza influența indo-europeana și înseamnă “a pune” , “a fonda”. Inițial, substantivul “themis” însemna dreptul fiecăruia de a vorbi neîngrădit în adunare. La romani, popor realist si pragmatic, Themis devine Justitia. Zeita Themis are doua functii de baza, una pe verticala si alta pe orizontala. Themis judeca de sus in jos si si inverspe verticala

Judecătorul în sistemul juridic privește de jos în sus pentru un rezultat echilibrat. Daca privim de jos in sus ordinea este: Cutuma( legea traditionala, nescrisa ), legea naturii, legea divina.

Cu toate acestea, Themis judeca și pe orizontală, făcând trecerea de la Cutuma la norma juridica.

Prin intermediul legilor statul reglementează viața cetățenilor. Justitia, care formează conținutul și scopul legilor, rezulta din egalitate. Ulpian (jurist roman) afirma ca oamenii trebuie sa traiasca si sa se conduca,după anumite principii( linii directoare care sa le facă posibila viata în colectivitate). Curiozități: -Themis este fiica lui Uranos( Cerul) și a Gaiei ( Pamantului ), titanida, a doua sotie a lui Zeus și mama Moirelor, a celor trei Hore ( Dike- Dreptatea, Eirene - Pacea, Eunomia - Buna randuiala) cu care se asociază și se completează semnificația ei în mitologia greaca. - În momentul actual , Themis este considerată zeita a Justitiei si apare reprezentată cu spada, legată la ochi, ducand în mână o balanta și zdrobind șarpele cu calcaiul, eventual pe o carte. Însă, în realitate, Justitia este personificata de fiica lui Themis - Dike - care intra în scena cand mama ei este vatamana, când ordinea firească este nesocotita. Cand Themis a fost jignita, Dike stătea în spatele tronului lui Zeus, care pedepsește în numele mamei ei. Dike mosteneste de la Themis balanta, “atribut caracteristic ce cantareste partea dreapta a fiecăruia”. De remarcat este faptul ca, antonimul lui Dike nu este Adikia ( absența justitiei, nedreptatea),ci Hybris(nemasura). Astfel, Dike este apropiata atat de lumea subpamanteana, datorită caracterului sau răzbunător, cât și de Zeus, ca zeu al suveranitatii. - Pentru a-i face un portretul complet, trebuie sa remarcam esarfa cu care Zeita este legată la ochi. Themis nu este oarba, ci vede chiar foarte bine Numai ca nu este vorba de ochiul exterior adică de retina, ci de ochiul interior, care vede ce omul nu vede. În acest sens spunea Eminescu: “Fiindcă ochiul, inchis afara, inlauntru se deschide”. -Ulpian a spus : “Juris precepta sunt haec honeste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere” Traducerea : “A trai cinstit înseamnă a respecta dreptul. A respecta dreptul înseamnă de fapt a se abținede la injustiție, fie nefacand ceea ce nu trebuie făcut, fie făcând ce trebuie făcut, ceea ce dacă nu era făcut, ar fi o leziune adusă dreptului altuia”.


195 views0 comments

Recent Posts

See All
bottom of page