Scandalul MCV si Secția Specială în România

Romania si Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene pe data de 1 ianuarie

2007. La acea vreme niciuna dintre tari nu aveau sistemele juridice la standarde europene si

aveau o problema masiva atat cu coruptia, in cazul Romaniei, cat si cu crima

organizata, in cazul Bulgariei. Din cauza acestor lipsuri a fost creat Mecanismul

pentru Cooperare si Verificare, sau pe scurt MCV. Rolul acestei comisii este de a

documenta progresele celor doua state, de a intocmi raporte si de a face recomandari

celor doua tari pentru a-si duce la bun sfarsti modernizarea sistemelor juridice si

aducerea lor la normele europene.

Una dintre conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a fost modernizarea si

punerea la punct a justitiei. Unul dintre pasii necesari a fost infiintarea unei organizatii

speciale care sa ancheteze coruptia. Asa a luat nastare, prin Ordonanta de Urgenta

nr.43/2002, Parchetul National Anticoruptie. Acesta a functionat cu aceasta denumire

pana in luna martie a anului 2006, cand si-a schimbat numele in Directia Nationala

Anticoruptie.

Adevarata lupta anticoruptie a inceput in 2013 cand presedintele la acea

vreme, Traian Basescu, a numit-o pe Laura Codruta Kovesi ca procuror-sef al Directie

Nationale anticoruptie. In cei cinci ani de mandat doamna procuror a trimis in judecata

mi de parlamentari, primari, ministrii si un prim-ministru. Mandatoul doamnei Kovesi s-a

incheiat la data de 9 iulie 2018, iar puterea politica de la aceea vreme a facut tot

posibilul sa o reduca la tacere si a impiedicat-o sa obtina un al doilea mandat.

In luna octombrie a anului 2018 a luat nastere Sectia pentru Investigarea Infractiunilor

din Justitie (SIIJ), mai bine cunoscuta sub denumirea de Sectia Speciala. Consensul

national cat si european este ca aceasta Sectie Speciala a fost creata pentru a stopa

lupta anticoruptie si pentru a putea fi folosita ca si instrument de catre puterea politica. In

luna septembrie a anului 2020, avocatul general al Curtii de Justitie a UE, Michal

Bobek a declarat ca aceasta Sectie incalca Legislatia UE. Fapt confirmat pe data de 18

mai 2021 de catre Inalta Instanta a Uniunii Europene.

De la infiintarea acestei Sectii numarul rechizitorilor facute a cazut dramatic. Una dintre putinele persoane acuzate a fost chiar fosta sefa a DNA, Laura Codruta Kovesi, careia i-au fost deschise pana in prezente 18 dosare penale. Acuzatiile variaza de la luare de

mita pana la marturie mincinoasa (in cazul aducerii in tara a fostului parlamentar si

actual mogul de presa Sebastian Ghita, care detine postul Romania TV si este fugit la

momentul actual in Serbia).

In niciunul dintre aceste dosare nu a fost adusa vreo dovada care sa arate vinovatia

doamnei procuror. In ciuda lipsei de evidente, dupa aproape 4 ani de ancheta, SIIJ

refuza clasarea dosarelor. Cel mai puternic argument pentru nevinonvatia doamnei

Kovesi este actuala functie pe care o ocupa. Incepand cu data de 31 octombrie 2019,

Laura Codruta Kovesi a devenit procuror-sef al Parchetului European. Doamna procuror

este prima persoana care ocupa aceasta functie, Parchetul European fiind infiintat in

anul 2017 si si-a inceput activitatea pe data de 1 iunie 2021.

In cele din urma, Sectia pentru Investigare Infractiunilor din Justitie a fost desfiintat de catre Guvernull Romaniei pe data de 14 februarie 2022. Competentele acestei sectii

urmeaza sa fie preluate de parchetele obisnuite.