Precum aproape toate elementele societății moderne, conceptul de stat de drept a apărut din dorința oamenilor de a duce o viață mai bună acum câteva secole, astăzi stând la baza oricărei forme de democrație. Ce este, cum s-a format și ce impact are voi urmari în a explica astăzi.
Statul de drept este, practic, un „stat constituțional” în care exercitarea puterii guvernamentale este constrânsă de lege și este adesea legată de jurisprudența germană. Cand vă gândiți la Kant, probabil vă imaginați cărțile sale groase, neinteligibile, cu nu prea multă dinamică epică. Însă, el este cel care pune bazele doctrinei ,,Rechtstaat’’, pledând pentru supremația Constituției, idee fără de care state democratice precum Marea Britanie sau Franța nu și-ar imagina viața. Această supremație ar trebui să garanteze conviețuirea pașnică, care mai apoi este condiția fundamentală pentru fericirea și prosperitatea cetățenilor.
Ca principiu de bază - deoarece orice filozofie care se respectă trebuie să plece de la niște valori interdependente, nu? - Rechtstaat-ul susține societatea civilă ca fiind egală cu statul în sine. Adică, avem garantul libertății de exprimare și de asociere. Nelipsită este și separația puterilor în stat. Mai departe, statul este obligat să mențină constant transparența față de cetățeni, în același timp trebuind să își motiveze public și legal deciziile. Astfel, se înființează organe juridice independente ce au legitimitatea de a verifica aceste acte, un fel de poliție pentru stat, dacă vreți. (La noi, se manifestă prin DNA și CCR). Neștiut de toată lumea este faptul că, în general, în țările democratice se impune neretroactivitatea legii.
Opusul etimologic, în practică, al Rechstaat-ului ar fi ceea ce se numeste un stat paralel. Fenomen ce apare de obicei mai pregnant după schimbarea bruscă a regimului politic, cum ar fi în țările europene post-comuniste (da, și în România), el înglobează derapajele în cadrul unei democrații subrezite: corupție, abuzuri de putere ale instituțiilor, nerespectarea autonomiei presei. Se spune că ar fi corupte până la os state precum Vietnam sau Mexic. Mai exact, ar exista 2 mari sectoare demografice: unul al oamenilor care vor lege, justiție și meritocrație și altul al celor care vor protecție personală, îmbogațiri ilegale și evitarea răspunderii.
Vedem cum, deși este o ideologie ce s-a înrădăcinat încă de acum câteva secole, lupta pentru statul de drept și protecția pe care o oferă cetățenilor continuă în ziua de astăzi, dar încurajator este faptul că tot mai mulți oameni din jurul globului își conștientizează drepturile și vor să aducă o schimbare.